Cel mai probabil, o femeie care avea deja o avere considerabila, pentru ca Pasajul Roman era o zona scumpa a Bucurestiului. Pasajul Român a fost un pasaj acoperit din București, executat în 1859 între Calea Victoriei și strada Ion Câmpineanu. În 1857, Frederic Bossel, proprietarul casei Bossel, cumpără un teren de aproximativ 5.000 mp, cu o străduță perpendiculară pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care cobora spre Strada Știrbey Vodă (azi Strada Ion Câmpineanu). Străduța era flancată de ambele părți de mici prăvălii. Bossel pardosește străduța cu lespezi de piatră și execută scări de piatră pentru coborîrea spre strada Câmpineanu. Apoi acoperă străduța cu un acoperiș de sticlă galbenă, dând naștere pasajului. Pasajul a devenit în scurtă vreme un loc de întâlnire și de plimbare. Un fel de mall. Restaurantul ”Filip”, cel mai bune din București, specializat în bucătărie franceză, “Café Français” (singura cafenea occidentală din București, cu 7 mese de biliard), cofetăria “Comorelli”, atelierul de fotografie Moritz Baer, toate erau aici. La etajele superioare ale clădirilor existau locuințe de lux. La sfârșitul anilor 1930, cu ocazia sistematizării Căii Victoriei în vecinătatea palatului regal, s-a demolat partea dinspre Calea Victoriei a pasajului, care era și cea mai interesantă. Clădirile care nu au fost demolate au fost grav afectate de cutremurul din 1940, ceea ce a dus la decăderea în continuare a pasajului. După război, în anii 1950, vechiul teatru național nu a fost reconstruit, iar ceea ce mai dăinuia din Pasajul Român a fost complet demolat în 1958, ridicându-se în schimb blocul care adăpostește în prezent magazinul “Muzica”.
Despre noi
Deși istoria este cea mai frumoasă dintre științe, nu mai interesează pe aproape nimeni din generația -35 de ani. E vina noastră, a generației +35. Am predat-o prost la școală, am scos-o din filme și din emisiuni tv și n-am povestit-o cu talent celor mici pentru că, de multe ori, nici noi nu i-am știut forma corectă. Așa am ajuns în punctul în care nu mai interesează pe nimeni cine au fost Ferdinand I, Carol Davila sau Henri Coandă. Așa că ne-am propus să reinventăm predarea istoriei. Vom folosi brandurile ca să-i facem cunoscuți pe marii oameni din trecut. Așa că te rugăm să te gândești la Muzeul Brandurilor ca la o carte de istorie interesantă. Poți vedea doar istoria acelui domeniu care te interesează sau a acelei localități în care trăiești, primind acces la conținut nedigitalizat până acum în proporție de 99%. Conținutul muzeului este împărțit în săli și expoziții. În săli vei găsi branduri românești sau care au existat în România, grupate după domeniul de activitate. În expoziții vei vedea legături neștiute dintre anumite branduri, epoci și localități. Have fun.
Sprijină Muzeul Brandurilor
Dacă îți place demersul nostru și vrei să ne ajuți, o poți face în două feluri:
1. Cu bani. Poți deveni sponsorul unei săli sau al unei expoziții care te interesează. MRS Residence, Agrivi România, Zimbria și Office Dent au făcut-o deja.
2. Cu informații. Procesăm cantități enorme de tipărituri vechi, din care extragem informațiile necesare, dar tot ne lipsesc piese din acest puzzle imens care este istoria brandurilor din România. Așa că dacă ai, prin pod sau pe la bunici, cărți, ziare, reviste, fotografii, documente, scrisori, afișe, mape, pliante, ambalaje etc, care nu-ți folosesc la nimic, află că nouă ne-ar fi de un real folos. Trimite-ni-le.
info: [email protected] / 0746313552
Fondatori
Muzeul Brandurilor este sustinut de: AFI Ploiești / Conpet / MRS Residence / Officedent / Rosal / Zimbria. Fondatorul muzeului: Bogdan Stoica. Parteneri logistici: Asociația Alexandra's, Kolectionarul.ro. Design și programare: Mircea Draghici. Foști parteneri: Alpaccess, FRR Design, Hotel Iaki, Pluto Advertising, Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova.