În România s-a circulat cu 200 de kilometri la oră pe calea ferată. Nu, nu e o știre falsă. Este vorba despre un experiment făcut în anii 70 de CFR cu o locomotivă specială, numită L060-EA-122, care atingea această viteză.

Experimentul a avut loc, timp de mai multe zile, pe o cale ferată din apropierea Ploieștiului, pe tronsonul Floreşti-Buda de pe ruta Braşov-Bucureşti. Locomotiva minune a fost construită, la comun, de la uzinele de material rulant din Arad, Reșița și Craiova, în cel mai mare secret, sub supravegherea Securității. Se spune că Ceaușescu ceruse să fie informat la fiecare două zile de evoluția cercetărilor.  

Dezvoltarea proiectului L060-EA-122 făcea parte dintr-un plan numit Programul de Sporire a Vitezelor de Circulaţie prin care Ceaușescu voia ca trenurile de pasageri să ajungă să circule cu o viteză de 160-180 km/oră, iar cele de marfă cu 200 de km/oră. La monentul experimentului, în august 1973, rezultatele au fost încurajatoare, dar au arătat nevoia de investitii majore:

"Principala problemă este că frânarea, care trebuie adaptată noilor condiţii. Sistemul cu saboţi nu mal corespunde. Frecarea dintre fontă şi oţel conduce la insemnate pierderi de metal (pînă la 2/3 din cantitatea de fontă a sabotului). Apar şi alte fenomene dăunătoare, în special datorită creşterii considerabile a temperaturii pieselor în frecare «sabot-bandaj», favorizînd apariţia — chiar în timpul măsurătorilor — a microfisurilor termice în bandajele roţilor. Toatc aceste inconveniente pot fi însă eliminate de frîna cu disc, deci ele nu îngrijorează. Noul sistem de frînare cu saboţi din materiale sintetice nu solicită termic roţile, reduce zgomotul şi greutatea vagonului, or numai acest din urmă avantaj inseamnă, pentru fiecare vagon, o economie de circa 20 mii de lei. Cercetătorii nu se vor opri insă aici, ei şi-au înscris în planul de perspectivă studiul frinei magnetice, necesare generalizării vitezei orare de 180 km".

"Viteza sporită implică şi vaste lucrări de adaptare a căii ferate, ale cărei elemente constructive vor fi reaşezate pentru a permite circulaţia în curbe cu viteză maximă admisă. Macazurile vor beneficia de modernizări, fiind necesară trecerea la macazuri cu limbi elastice, astfel incit şina să nu mai prezinte nici un fel de discontinuităţi. Merită subliniat şi ca atunci cînd s-a construit linia aeriană a căii ferate electrificate nu s-a prevăzut trecerea la vitezele mari pe care le experimentăm acum, iar acestea duce la o uzură mult accentuată a liniei de contact. Deci se va putea circula cu viteze mari după aplicarea unor soluţii privind excluderea discontinuităţilor în captarea energiei electrice".